Remus Valeriu Giorgioni: Lăsaţi cărţile să vină la mine !

Share Button

Dimitrie Lazăr-Iancu, Banat, Antologia poeziei în grai, Excelsior Art, Timişoara, 2013

În colecţia „Beletristică. Antologii” a editurii timişorene, specializată în albume turistice şi de artă, apare o nouă antologie a poeziei în grai (a doua?, a treia?… noi mai avem cunoştinţă de una a dlui Ionel Boldureanu şi una a lui Ştefan Pătruţ). Este un adevărat album, cu „Lugoj – Malu’ Cimişului, Podu’ dă fier, Palatu’ Bejan” pe copertă şi ilustrată cu imagini din activitatea culturală a fostei regiuni Banat, cu pozele şi diplomele autorilor.  Autorii de poezie în grai sunt organizaţi În „Uniunea Scriitorilor în Grai Bănăţean” şi fac dese întâlniri, festivaluri-concurs de profil.

Conţinutul volumului este împărţit în trei părţi, începând cu „Întemeietorul poeziei în grai Bănăţean” poetul Victor Vlad Delamarina, menţionat pozitiv de G. Călinescu în Istoria sa.   Partea I cuprinde o selecţie de „Bănăţeneşti” şi una de „Întocmiri” (poeme culte). Partea a II-a cuprinde o selecţie „Din scrierile poeţilor dialectali contemporani” – Gugulanii (Şireaşa, Buchin, Peşcerea): Adrian Gherhard, Sorin Olariu, Dorina Şovre; Vălenii (Rângeşci, Sărăzani, Sânisâg): Sergiu Boian, Ioan Fărcaş, Ştefan Pătruţ. Iar Partea a III-a este compusă din „Istorisîri agevărace” ale antologatorului Dimitrie Lazăr-Iancu (dar oare numai istorisirile dumisale or fi adevărate?). Volumul se încheie cu un Glosar şi o Bibliografie iar ca redactor de carte este trecută Corina Victoria Sein. De pe coperta a patra – ilustrată cu emblematica imagine a statuii lui Hercule din centru staţiunii care îi poartă numele aflăm că BEAB (Biblioteca Excelsior Art. Beletristica) a ajuns la numărul 124 cu publicarea de antologii. Noi  le urmăm la mai mare, atât editorilor, cât şi autorilor publicaţi de această editură deosebită în peisaj.

Ion Ghera, Sâmbăta verbelor, Cuibar de dor, Cercul pe pământ, Ed. Nagard, Lugoj, 2012

Profesorul Ion Ghera  vine în atenţia cititorilor cu trei volume de versuri „dintr-un foc”, toate scoase la de-acum cunoscuta editură lugojeană. Poetul cultivă o poezie „a implicării sociale” (Geo Galetaru), plasată „sub zodiile dorului” (Cornel Boteanu).  Şi iată că i-am menţionat deja pe doi din prezentatorii /prefaţatorii volumelor, cea mai consistentă prefaţă fiind totuşi cea a lui Ion Căliman, la „Cercul de pământ”. Acest volum este, după părerea noastră şi cel mai consistent din tripticul cu care se prezintă poetul din Ohaba-Mâtnic, sat bănăţean. De altfel, profesorul-poet îşi asumă condiţia (originile), dovadă stând debutul din 2003 cu titlul „Ţăran din Ohaba Mâtnic”… Acum, nu mai e foarte sigur că  „ţăranul” şcolit a rămas chiar ţăran – important este să-şi fi păstrat copilăria şi naturaleţea, tinereţea sufletului. Profesor fiind, N.G. mai şi „copiază” (exemplu „rău” dat elevilor): „Această/ scrisoare/n-am scris-o/eu,/am copiat-o/din sufletul/meu…” (Scrisoare copiată).

Nicolae Sârbu, piscina cu pioneze stradivarius, Brumar, MMXIII

În sfârşi, Nicolae Sârbu (NICOLAES de Ohaba) s-a hotărât să publice (şi) la Editura Brumar, spre care astăzi converg multe talente autohtone – curg râuri de poezie, ca nişte afluenţi ai unui mare fluviu. Avem în faţă o carte serioasă (166 de pagini), poezie originală, când poeţii sunt „învăţaţi” să iasă la lumină cu câte-o plachetuţă de 40-50 de pagini.  Poetul (care „nu-i ca omu’” obişnuit)… suge sângele poveştii:  „Nu ştim exploata la sânge poveştile,/ încă mai avem nepreţuite lacune/ în exploatarea poveştilor…// spuma de căpşuni şi sânge/ a exploatării poveştilor” (Vampir în vrie, sug sângele poveştii). Este ceea ce face fiecare poet, fiecare autor, în stilul propriu. La cartea aceasta urmează să mai medităm. E cel mai unitar volum (de versuri) de până acum al poetului echinoxist.

Vladimir Udrescu, îmblânzitorul de lumini, Tipo Moldova, 2013, Colecţia Opera Omnia, Poezie contemporană

Un volum antologic de 200 de pagini (dintre ca 30 le ocupă referinţele critice) pune pe tapet bucureşteanul V.U., conţinând numai două secţiuni: „Scot cavaleria” şi  „Dolor” – singurele volume de versuri publicate de autor, după  decembrie 1989. Autorul se prezintă singur într-o prefaţă cu un titlu de împrumut, „Spovedania unui învins”. „Poet al inflorescenţelor” – cum îl cataloghează Mircea Ciobanu, redactor al primei sale cărţi, oprite de cenzură în tipografie prin anii şaptezeci. Referenţii critici sunt nume de referinţă: Cristian Livescu, Ştefan Ioanid, Nicolae Stoie, Florea Miu, Florentin Popescu, M.N. Rusu, Petru M. Haş. Caracteristică poeziei marca V.U este „construcţia în jurul unui motiv, care este repede depăşit de urzeala poemului care… se dezvoltă aleatoriu, arborescent, ideatic” (Victor Ştir). Dar să exemplificăm: „s-aşează lângă tine/ pe pajiştea cu utopii/ n-auzi/ vezi doar o pasarelă pe care trec/ truveri şi arhonţi/ cu zăpezi de ceară pe figură…” (stă lângă tine).

Lucia Negoiţă, Şi viaţa face parte din literatură, interviuri, Ed. MNLR, 2012

Poeta interoghează personalităţi ale lumii literare (poetice!), de pe vremea când „poezia conta” (a avut şi ea, Poezia, vremile ei bune…): Ion Pop, Constanţa Buzea, Şerban Foarţă, Gabriela Melinescu, Radu Ulmeanu, Monica Pillat, Adrian Popescu, ş.m.a…. „O carte de interviuri recuperează fragmente de trecut care ne spun o poveste” spune poeta pe coperta a patra (fragment din prefaţa „Vocea, vocile…”). Ca om de televiziune, L.N. a intervievat multe personalităţi ale literaturii/culturii române, din multitudinea cărora alege 21 de voci poetice, „născuţi între 1940-50, poate cel mai dramatic deceniu din secolul trecut”.

Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Faţă în faţă, publicistică, Ed. Marineasa, 2012

Cartea conţine: Atitudini, Anchete literare, Portrete sentimentale, Interviuri, Mărturisiri (acestea ar fi secţiunile ei) – „publicate în diferite reviste literare şi culturale de-a lungul anilor”. Revistele sunt: Vatra, Tribuna, România literară, Convorbiri literare, Orizont. La un moment dat, O.D. răspunde şi unei anchete a Revistei Banat, „Care credeţi că sunt primele 5 cărţi româneşti ale anului 2008”. Poetul realizează şi câteva memorabile portrete: Eftimie Murgu, Ion Stoia Udrea, C-tin Daicoviciu, Petre Stoica, ş.a. Interviurile sunt cu Radu Enescu, Pavel Belu, George Suru, Gh. Grigurcu, – dar şi interviuri realizate cu Octavian Doclin de Robert Şerban, Eugen Bunaru, C-tin Buiciuc, Mihai Moldovan, Aurel Pop, Ion Cristofor. Şi „ultimul interviu”, acordat de poet la rotunjirea vârstei – 60 de ani – săptămânalului „Ghimpele”. Secţiunea dedicată Adei D. („D” de la Doclin, dar şi de la Doclin…)   începe de la pagina 145. Suntem de părere că editorul ar fi putut întocmi şi un cuprins al cărţii, spre a uşura munca unui cititor grăbit. Probabil însă că „lucrătura” a fost premeditată: această carte e făcută să fie citită, nu doar frunzărită!

Radu Cange, Vinerea singuratică, Editura SemnE

Cartea are o dedicaţie specială: „Aceloraşi revoluţionari care în decembrie 1989 ne-au redat libertatea”, fiind compusă din trei secţiuni inegale: Vinerea singuratică, Antichităţi, „Vreme de beţie…” şi are ceva peste 150 de pagini. La sfârşit, înainte de cuprins,  descoperim două cronici: „Adormind în braţele morţii” de Valeria Manta Tăicuţu  şi „Înger strâmtorat”, autor Geo Vasile.  Dar pe Radu Cange îl cunoaştem noi bine de la poştele (tuturor) redacţiilor, unde făceam pe vremuri anticameră împreună. E un poet sensibil, trist şi confesiv, cu oareşcari  influenţe livreşti, sedimente de lecturi fundamentale: „Să ai şi tu curajul/ de a te expune gol, cu/ sentimente pe care,/ oricum, numai ghicindu-le/ lumea te va scuipa sau/te va aplauda…” (Domnul)

Veronica Balaj, Cina lupilor, Editura Cronica, Iaşi, 2013

Realizatoare de emisiuni radio-tv, scriitoare,  autoare a peste 20 de volume de versuri şi proză, cam toate traduse şi prezentate în străinătate (în vreo şapte-opt ţări),  deţinătoare a Premiului de Excelenţă al USR, Filiala Timişoara, Veronica Balaj revine în atenţia publicului cititor cu un nou roman, al treilea. 

Daniela Varvara, A-, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila 2012

La un an de la debutul cu Înaripata, constănţeanca Daniela Varvara reuşeşte „să se redefinească liric într-un timp foarte scurt” (Ioan Florin Stanciu, pe coperta a patra, fragment din prefaţă). La prima vedere, avem de-a face  un volumaş experimental – iar ca titlu, ne aduce aminte cartea Anei Blandiana, „Patria mea A4”. Cartea poetei  D.V. cuprinde următoarele secţiuni:  I Căderea din vis, II Lodebar (casa uitării) şi Cenuşă de pe cruci – care pare a fi începutul unei alte cărţi. Are o secţiune A- (versuri) şi una A- (în negativ, „versouri”). Aceasta din urmă fiind compusă din grafeme combinate cu grafică: „căzută în prăpastia cuvântului/ fără de ţară sunt/ aşteptând Învierea”.

Ana-Mihaela Nuţă, Crisalida, Ed. Clipa, Chişinău, 2012

Cu o prefaţă de Eugenia Bulat, un volumaş subţire şi galben ne parvine de peste graniţă („Un hotar străin şi greu/ Mi-a căzut peste picior”! – Adrian Păunescu).  Aflăm de pe copertă că editura aparţine revistei CLIPA (Revistă de cultură şi creaţie literară a tinerei generaţii). Iar autoarea aceasta tânără, născută în 1992 în capitala Republicii Moldova, chiar aparţine acestei generaţii de tineri creatori, mai puţin cunoscuţi în ţară. (Lansăm, pe această cale editurii Clipa şi Cenaclului literar „Iulia Hasdeu” invitaţia de a ne trimite şi cărţile celorlalţi tineri creatori debutaţi în Colecţia „Debut sideral”: Elena Puiu, Victoria Mărgineanu, Tania Dumbravă, Aurelia Cojocaru.) Tânăra noastră poetă, care tocmai a început facultatea de medicină  reprezintă  o adevărată „Irumpere din crisalidă” (titlul prefeţei). Uitându-ne noi cu atenţie peste lista de concursuri câştigate de Ana-Maria remarcăm faptul că a câştigat în 2011 şi Festivalul Blaga de la Lugoj! Frunzărind cartea, descoperim un singur ciclu: Efectul fluturelui (care putea să fie şi titlu) şi mai multe ilustraţii distribuite cu delicateţe şi cu graţie în economia conţinutului ei. Dar să urmărim „Metamorfoza” poetei: „suntem două omizi/ care poate niciodată/ nu vor fi fluturi/ sau poate omizile noastre/ sunt forma desăvârşită/ a fluturelui”. Este profesiunea de credinţă a poetei, cum remarcă şi prezentatoarea.

Nicolai Tăicuţu, La început a fost câmpia, Valman, Râmnicu Sărat, 2013

În regia  Valeriei Manta Tăicuţu (redactor de carte) – o nouă apariţie a editurii râmnicene, şi nu una de toată mână, ba chiar de excepţie. Cartea, de 135 de pagini, cuprinde trei cicluri, semnificând cele trei momente  ale zilei: de dimineaţă, din faptul zilei  şi la ceas de seară.  Versurile domnului profesor-poet sunt (şi) omagii închinate unor confraţi-poeţi: „dreptate avea, deci când/ la o cană cu vin roşu/ poetul dumitru pricop/ spunea cu emfază: poezia/ e un lucru foarte serios!?” (poemul e, de obicei, ludic”.

Am mai primit la redacţie:

Constantin Buiciuc, Paradisul întors, Marineasa, 2013, Gheorghe Bălan, Grafică. Poezie, 2013,  Maria Izgherean, Măşti, Nagard, 2013, Daniela Radu,   Nagard, 2013, Valeriu Armeanu: Elegii, MJM, 2012; Şapte melanholii din Fanar, Prier, 2013; Hoţii de fulgere, Vânare de vânt, Tipo Radical, Drobeta, Tr.-Severin, 2013.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.