Poeme de Marian Oprea

Share Button

***

zumzăia am întâlnit-o din nou la pădurea verde
sta întru-n picior făcea spirale de abur şi fum
era angelică angelica (maşinile păreau case
casele păreau maşini mi-am întors privirea pe
sânii-i săltaţi râdeau ea fuma nevermore numai
bună de amor ne-am privit eram vase comunicante
am sărutat-o pe pleoape ne-am dezbrăcat hainele
le-am rânduit în scorburi au venit păsările ne-am
iubit într-un cuib până am devenit un
ou mare şi strălucitor

 

domnişoara monique (exerciţiu)

e blondă (vopsită) lucrează-n comerce o cheamă Monique pe numele
mic (pe numele mare Mardare) rochia-i vaporoasă parcă plutea universu’
ei întâlnea lumea mea am invitat-o la film n-a venit e blondă vopsită
e fină început de burtică altfel balerină element esenţial care la o analiză
lucidă nu m-ar fi-ndreptăţit să fiu mucalit i-am dăruit trandafiri ne-am
emoţionat amândoi suntem tineri şi noi domnişoara Monique (spre marea mea
stupefacţie) m-a părăsit s-a lăsat trombonită de un sârb Tony (cioc mustaţă
picioare de raţă) ştiţi şi voi acum v-am spus MARELE VIEŢII MELE SECRET
bărbaţii sunt lăudăroşi eu sunt doar indiscret

 

***

apropo de mal am făcut nudism în Saturn
cu o pereche de fete una de unguri şi din
când în când cu domnişoara Suspans (titrată)
se vedea după gesturi se apropiau vapoarele să
o vadă mamă of mamă şi tată a intrat în apă era rece
privirile noastre să se înece ieşită din şi intrată
în apă m-a fâstâcit apoi n-a mai venit (necunoscuta
care se vindea) am vrut să amân clipa şi am amânat-o
pe ea cu burta la soare am privit pe cer Democraţia
pescăruşi fără adjectiv au găsit un covrig alţii-şi făceau
siesta amintindu-mi că mi-am uitat ceva pe pian şi acesta
în cârdăşie cu el ar putea inventa o melodie atât de frivolă
încât florile de păpădie să ajungă la dans (bunica le-ar fi
vrut pentru ceai) până la urmă m-am îndrăgostit de o
baletistă la Tănase în tinereţe ăla bărbat dom’le în fiece
seară invita o artistă la gară (îi plăceau locomotivele
la nebunie) mi-a povestit într-o noapte viaţa ei cum a
fost cum o ştie

 

***

divin etern-adorabil
fundu’ Luminiţei e mult mai frumos decât tot ce s-a scris despre ea
el este pus în relief de două picioare lungi şi frumoase cu siguranţă
viaţa i-ar fi fost ternă de nu s-ar fi pregătit tot timpu’ pentru amor
fremătând de plăcere de multe ori în camera cu oglinzi şi-a răsfirat
şi-a pierdut degetele în valea cea minunată de unde miresme se ridică
îmbietor lin susură pârâiaşul de ambrozie şi nectar băutura celor aleşi
fundu’ artistei e atât de frumos încât e păcat să faci dragoste cu ea în alt
fel decât pe la spate în faţa eternei lui frumuseţi îngenunchează până şi
homosexualii cerându-şi iertare pentru rătăcirile lor şi vina de a nu-l adora
mereu sublimu-i fund e cu mult mai frumos ca o capodoperă de artă în faţa
acestui nud rotitor criticii literari privesc fascinaţi jocu’ de lumini şi umbre
scriind cronici vii pline de vigoare şi duioşie jumătate din ele vor lua marele
premiu pulitzer celelalte vor lua marele premiu nobel în pofida voinţei
preşedintelui care a zis s-a terminat cu romantismu’ gata cu poezia în faţa
fundului Luminiţei politicienii grei ai timpului păstrează momente de reculegere
implorând mila divină pentru fărădelegile lor în faţa divinului fund soldaţii
ofiţerii subofiţerii salută în pas de defilare în faţa mirificei lui frumuseţi
dispare orice formă de egoism acum fundu’ ei e şi al nostru însă adevăratu-i
fund e cu mult mai frumos ca orice închipuire omenească

 

***

ea este o dulce ea face parte din asociaţie ea locuieşte la bloc
ea merge de două ori pe săptămână la aerobic ea merge la
aeroport ea merge în fiecare an la mare –aerosoli- ea face
nudism ea dansează turceşte din şolduri din buric din sâni
din toate părţile ea dansează goală e o minunăţie Doamne s-o vezi
ea se dăruieşte total ea are o tehnică nemaipomenită ea ştie
ce ştie ea pune la cale ea are dinţi albi şi puternici ea are
intuiţie ea este o meditaţie ea iubeşte (cu predilecţie) bărbaţi
inteligenţi ea-şi face datoria la locu’ de muncă (ea este fruntaşă)
ea este algă ea este piatră ea miroase frumos ea habar n-are
habar n-are că scriu ea mă doreşte ca pe o portocală

 

***

ceau Katy mă bucur să te văd ce mai faci îngeraş
sunt supărată mi-am auzit vorbe ai spus cine eu
dacă mai îmi scrii pe birou ajung până sus numai
tu puteai recunoşti da recunosc au citit colegele au râs
(i-am scris Katy eşti o fată minunată şi ai nouăsprezece
ani apoi te rog Beatrice să ne întâlnim te rog şi n-ar trebui
să te rog mâine seară în steaua Vega şi Katy eşti o dulce-refren
e ceva rău în asta ţi-am spus nu vreau să mă încurc
nu te încurci să nu te descurci (am tras gafa) nu vrei
să-ţi fac rost de Shogun nu vreau nimic nu simţi că-mi
place de tine aşa blondă cum eşti ce de flori ai e ziua ta
nu a unei colege păcat aş fi vrut să  te sărut şi să-ţi spun
la mulţi ani  30/31 (vârsta reală) a venit tramvaiu’ a urcat
poate s-a dus la medic cine ştie destul că e supărată pe mine

 

trenu’ de roşiori 

toamna şi-a întins marama pe câmp cu struguri ai venit
de la ţară cu vin cu bronzu’ de vară ai venit cu trenu’ de
Roşiori   Ioană cu anii doi în plus (să-ţi aminteşti era toamnă)
cu sfeter portocaliu cu chef nebun de a dormi bine dar
draga mea poţi tu să dormi când Marian poetu’ vine
vezi şi Germania s-a unit noi ce aşteptăm dară să dea
guvernu’ decret bunăoară ce bine să fi prins răsăritu’-n cimitir
când fantomele se duc la culcare în urma lor rămâne umbra
subţire şi răcoritoare ajunsă acasă ai dat drumu’ la robinetu’
din baie sunt obosită o s-adorm în apă dac-o s-adormi chiar
o să-mi placă

 

***

divină etern-adorabilă
e Baby Doll Luminiţa (din filmu’ lui Kusturica)
cu sânii grei multă energie de la soare au primit
oare ei de s-au făcut atât de profunzi de nu mai vor
a fi în poem cine ştie de mi-o fi dat să-i mai întâlnesc
în viaţa asta pe zi ce trece mai vie o Baby Doll o
Baby Doll Luminiţa ţi-ai desfăcut picioarele în
echer primindu-mă în inima ta

 

***

călătoresc mult (îndeosebi) de la serviciu până acasă
sunt policalificat dar nu sunt fericit mi-ar fi plăcut
să fiu administrator sau clopotar am citit undeva că
numai cei cu vedenii sunt normali (trăiesc livresc sunt
conştient dar ce pot să fac) aş pleca-n Bangladesh sau
Beiuş să mai schimb anotimpurile anii mă îmbrac frumos
dar nu sunt elegant îmi place muzica nu ştiu s-o ascult să
dansez mă spăl pe dinţi după sfatu’ medicului în lipsă de
brânză mănânc salam Victoria fac dragoste dar nu ajung
la extaz nu ţin jurnal dar dacă aş ţine când eram mic aveam
prietenă mergeam la căminu’ cultural ne sărutam ca-n filme
bunica ne dădea sfaturi ne dădea caramele

 

***

fac plajă într-un orăşel de provincie intru-n vorbă
îi cer voie să-mi aduc pătura lângă ea sporovăim
de parcă ne-am cunoaşte de mult (ce uşor ne
despărţim uneori) îmi dă să mănânc pâine cu untură
şi roşii apoi vişine citesc Muncitorul sanitar fac pe
indignatu’ nimic interesant (aş fi vrut să citesc ceva
despre sida) intrăm în apă domnişoară doamnă
excelenţă ştiţi să înotaţi nu nici eu vedeţi că ne potrivim
dacă n-am învăţat când am fost mici acum la bătrâneţe
îi privesc pielea cafenie gânduri exotice se înfiripă cu
prima zi de vară se apropie toamna se scutură vântu’ sunt
trup din trupul tău Doamne voce din vocea Ta trecătoare
din apropiere o melodie la modă boys boys boys

 

la rodici

                                             se dedică poetei internaţionale
                                             Rodica Draghincescu bis

e atât de cald  năuntru şi afară rodicile în pielea goală
aşteaptă zeii din Olimp să le mai sufle un vers în timp
ce fac un duş apa caldă săpunu’ lunecuş-învârtecuş le
dau fiori când se mai joacă şi cu furtunu’ de la duş
e atât de cald năuntru şi afară un sân fierbinte-i planeta
milenară e atât de cald la tine-n vorba aia şi afară mă
mai dezbrac a câta oară e atât de cald Rodică la tine-n
rândunică te caută gloria şi nu şti de unde s-o apuci
ne caută seara-n biblioteci şi tot ne mai gândim la cum
a fost atunci

 

***

divină eternă adorabilă e această unică zi e minunat să-ntâlneşti
o Luminiţă în Domul din Piaţa Unirii la concertu’ de orgă timp sacru
miros de tămâie şi crini Sfântul Anton l-am rugat să-mi găsească
sufletul soră domnişoară doamnă excelenţă aş fi încântat să privim
porumbeii sau cîinii sau romane pisici dormind ca la începutul imperiului
sunteţi frumoasă v-am întâlnit la carnavalu’ din Rio balon de săpun e atât
de minunat să zburăm împreună să ne dăruim o stare înaltă cu voia
Celui de Sus aş fi bucuros să vă conduc acasă să bem ceai din flori de
lumânăreasă să vă mângâi de la degetu’ mic la tâmplă sunteţi nespus de
frumoasă totu-i mirific divin domnişoară Divine se aud poeme îmbrăţişate
frumoasă domnişoară ca ziua a şaptea a Domnului

311

1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.