Pentru un început de reformă a Uniunii Scriitorilor din România

Share Button

De la începutul acestui an şi până în prezent, tot mai mulţi scriitori au început să-şi arate nemulţumirile faţă de actuala conducere a Uniunii Scriitorilor din România. De la controversa iscată în jurul Premiului „Mihai Eminescu” de la Botoşani, discuţiile s-au aprins şi au devenit de-a dreptul incendiare. Vâlvătaia, departe a fi în toi, a cuprins atât presa scrisă, cât şi audio-vizualul, ca să nu mai vorbim de reţelele de socializare şi platformele online, împărţindu-i pe scriitori în două tabere. S-au creat liste de adeziuni, liste de solidarizare (?!), dar fie că sunt pro, fie că sunt contra, un lucru e cert: oamenii de litere nu mai vor să tacă. A sosit vremea schimbării. 

După modesta propunere semnată de un grup de 33 de scriitori, după cererea de convocare a unei adunări generale extraordinare a USR, semnată de 29 de membri ai Uniunii, iată că astăzi un grup de peste 70 de scriitori din mai multe generaţii literare, prozatori, critici, poeţi, dramaturgi, membri și nemembri ai USR, îi adresează domnului Nicolae Manolescu o suită de propuneri pentru un început de reformă reală a Uniunii Scriitorilor.

PENTRU UN ÎNCEPUT DE REFORMĂ A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA

Către domnul Nicolae Manolescu,
Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România

Domnule Preşedinte,

După cum ştiţi, Apelul semnat la sfârşitul lunii ianuarie de mai mulţi scriitori, jurnalişti şi oameni de cultură, prilejuit de acordarea Premiului „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, a generat o serie de reacţii şi ecouri. Dincolo de atitudinile şi poziţiile exprimate cu privire la acest subiect, dezbaterile au scos la iveală o serie de probleme structurale legate de funcţionarea USR. Subiectul spinos al legii timbrului cultural obliga o dată în plus Uniunea Scriitorilor din România să procedeze la un dialog real, pe care aceasta a refuzat să îl poarte, cu toate părţile implicate în producerea, publicarea şi promovarea literaturii române a prezentului. Nicio dezbatere de idei, nicio decizie luată în urma unor confruntări fertile de opinii, nicio viziune coerentă, niciun proiect sistemic ce ar putea privi funcţionarea în anii următori nu vin astăzi din partea factorilor decidenţi în USR.

În esenţă, credem că toate aceste probleme sunt legate de faptul că Uniunea nu a trecut până în momentul de faţă printr-un proces de reformă, perpetuând o serie de sechele şi inerţii moştenite din mandatele anterioare sau chiar din perioada comunistă. Din acest motiv, fără a avea pretenţia de a acoperi toate problemele actuale ale USR, Grupul pentru Reforma USR, la care au aderat peste 70 de scriitori activi: prozatori, critici, poeţi, dramaturgi, membri şi nemembri ai Uniunii (aceştia din urmă fiind potenţiali candidaţi la statutul de membru, cu condiţia ca USR să redevină o organizaţie coerentă care îi poate reprezenta în lumea actuală), vă adresează o suită de propuneri pentru un început de reformă reală a Uniunii Scriitorilor:

1. Pentru a evita pe viitor ipostazele controversate precum acelea în care s-a aflat dl Gabriel Chifu de-a lungul ultimilor ani (în dubla sa calitate de Vicepreşedinte al USR şi de premiant constant al Uniunii), propunem includerea în Statutul USR a situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese – aspecte profund nocive ale vieţii literare, care facilitează apariţia unor fenomene precum traficul de autoritate sau corupţia (mita mascată sub formă de premii, finanţări sau alte recompense). În mod concret, vă propunem ca, prin Statut, toate persoanele aflate în conducerea USR (preşedinte, vicepreşedinţi, membrii CD, membrii CUSR, preşedinţii filialelor, membrii Comitetelor de Conducere ale filialelor – ultimii fiind persoanele care numesc juriile filialelor) să fie exceptate, pe perioada desfăşurării mandatului, de la posibilitatea de a primi vreun premiu acordat fie în mod direct de către USR, fie în cadrul evenimentelor patronate de USR.

2. În această ordine de idei, considerăm că este firească şi necesară o revenire la prevederea, abrogată la Întrunirea Comitetului Director al USR din 14 decembrie 2012 (http://www.uniuneascriitorilor.ro/19-12-2012-intrunirea-comitetului-director-din-14-decembrie-2012/), conform căreia un preşedinte al Uniunii Scriitorilor nu poate ocupa această funcţie decât pe parcursul a două mandate. Practica ne arată că un număr nelimitat de mandate pentru conducerea unei instituţii nu este de natură să întărească mecanismul democratic de decizie.

3. După cum bine ştiţi, pe data de 3 decembrie 2014, Camera Deputaţilor a adoptat Legea pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România (http://www.uniuneascriitorilor.ro/10-12-2014-legea-pentru-subventionarea-revistelor-de-cultura-fost-aprobata/), care aşteaptă acum promulgarea din partea Preşedintelui României. În varianta adoptată, legea prevede că „revistele uniunilor de creatori din România […], precum şi alte reviste şi publicaţii culturale vor fi finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, cu suma de minimum 4500 mii lei, sumă indexabilă anual.” Întrucât e de estimat că, la fel ca în anii anteriori, Uniunii Scriitorilor din România îi va reveni cea mai mare parte din suma de „minimum 4500 mii lei” (4.500.000 de lei „noi”, adică în jur de 1.000.000 de euro), iar aceşti bani provin din fonduri publice, considerăm că sunt de maximă importanţă corectitudinea şi transparenţa modului de distribuire a acestor fonduri către revistele de cultură reprezentative. În plus, recenta apariţie pe agenda publică a polemicii legate de noua lege a timbrului literar, care a stârnit controverse şi dezbateri aprinse şi risca să creeze un nou hiatus între scriitori, edituri şi publicul cititor, obligă Uniunea Scriitorilor să se responsabilizeze, procedând la transparentizarea proceselor prin care banii pe care USR îi gestionează ajung să fie folosiţi ca o investiţie reală în cultura vie şi în proiecte publicistice care au legătură cu stricta actualitate literară. În acest sens, vă propunem:

(a) elaborarea unei proceduri riguroase şi transparente de împărţire a fondurilor către revistele solicitante;

(b) evaluarea solicitărilor pe baza unor dosare de aplicaţie (eventual, după modelul unor competiţii de tradiţie în România, precum aceea organizată de AFCN);

(c) ierarhizarea cererilor de către o comisie independentă, ai cărei membri să aibă experienţă de evaluatori şi din care să nu facă parte persoanele cu funcţie de conducere în USR, angajaţi ai revistelor care solicită finanţare sau orice altă persoană cu interes patrimonial în distribuirea fondurilor. Ni s-ar părea obscen, de pildă, ca o persoană care lucrează sau colaborează constant la o revistă care apare sub egida USR să decidă ce sumă i s-ar cuveni respectivei reviste.

4. Problema transparenţei se ridică şi în cazul admiterii de noi membri în Uniune. În acest sens, e simptomatică (şi, nu mai puţin, bizară) decizia Consiliului USR din data de 17 noiembrie 2014, când, pe lângă cei 80 de membri validaţi la propunerea Comisiei de Validare, „au devenit membri” ai USR nu mai puţin de 240 de stagiari (http://www.uniuneascriitorilor.ro/21-11-2014-comunicat-2/). Altfel spus, pe durata unui singur an, USR, care număra anterior aproximativ 2400 de membri, şi-a sporit numărul de membri cu 13%! Dincolo de faptul că o asemenea inflaţie de noi membri ridică serioase semne de întrebare cu privire la nivelul profesional al Uniunii în ansamblul ei, considerăm că problema trebuie clarificată şi sub aspect procedural. Astfel, potrivit noului Statut (v. în special Anexa 2: Regulamentul Comisiei de Validare), adoptat în primăvara anului 2013, statutul de membru (titular) în USR se obţine doar pe bază de dosar şi prin decizie a Comisiei de Validare. Or, după cum au declarat mai mulţi stagiari deveniţi peste noapte membri, cei 240 au fost titularizaţi fără să fi depus un nou dosar care să solicite acest lucru. Situaţia nu ar fi fost, poate, atât de bizară dacă CUSR ar fi decis titularizarea tuturor stagiarilor. Numai că, parcurgând cele două liste, se observă că: au existat şi stagiari care, în 2014, au devenit titulari urmând prevederile Statutului (adică depunându-şi dosarul la Comisia de Validare); au existat stagiari cărora, deşi şi-au depus dosarul la Comisia de Validare, li s-a refuzat admiterea ca titulari; dintre stagiarii care nu şi-au depus dosar, titularizarea devălmaşă s-a realizat doar pentru unii, în timp ce alţii au rămas în continuare cu statutul de stagiar. Întrucât toate aceste decizii par aleatorii, dacă nu chiar discriminatorii, vă solicităm, domnule Preşedinte al USR, să lămuriţi public următoarele două probleme: (a) care a fost temeiul pentru care CUSR a decis titularizarea anumitor stagiari prin încălcarea Statutului (care prevede că admiterea ca membru titular al USR se face doar pe bază de dosar şi doar de către Comisia de Validare)? (b) care au fost criteriile după care s-a decis titularizarea doar a anumitor stagiari? Considerăm că, răspunzând acestor întrebări, veţi contribui într-o măsură semnificativă la contracararea vocilor care prezintă USR ca pe un sistem clientelar şi discreţionar.

5. În perspectivă, asemenea situaţii ar putea fi evitate într-o manieră extrem de simplă: dacă, urmând exemplul altor instituţii democratice, USR va publica, de fiecare dată, pe site-ul său, procesele-verbale ale şedinţelor Comitetului Director şi ale Consiliului USR. Avantajele unei asemenea practici ar fi numeroase. Ajunge să enumerăm aici doar câteva:

(a) membrii Uniunii ar putea monitoriza astfel gradul de implicare al aleşilor lor şi modul în care aceştia le reprezintă interesele;

(b) membrii USR ar înţelege mai bine temeiurile anumitor decizii, care altminteri le rămân uneori opace, în condiţiile în care comunicatele transmise de conducerea Uniunii se caracterizează printr-un stil eliptic sau lipsit de claritate;

(c) membrii Uniunii se vor putea convinge astfel mai bine că la nivelul conducerii asociaţiei sunt nu doar tolerate, ci chiar încurajate luările de poziţie critice, problematice şi „disidente”;

(d) în general, o asemenea transparenţă va promova imaginea USR ca instituţie democratică şi în afara breslei scriitoriceşti.

6. În aceeaşi ordine de idei, considerăm benefică informarea membrilor Uniunii cu privire la bugetul anual de venituri şi cheltuieli al organizaţiei din care fac parte. În condiţiile în care cea mai mare parte a membrilor USR (în prezent, peste 2600, să ne reamintim) plătesc anual o cotizaţie de 100 de lei, credem că e important ca aceştia să fie corect informaţi cu privire la modul în care se cheltuiesc nu doar banii publici, ci şi banii lor. Prin urmare, propunem ca, la sfârşitul fiecărui an, să faceţi publice, pe site-ul USR, salariile sau indemnizaţiile membrilor din conducerea USR, sumele alocate diverselor programe sau reviste susţinute în mod direct de USR şi alte categorii de cheltuieli (deplasări etc.). Totodată, considerăm că ar fi utilă o informare mai detaliată a membrilor cu privire la oportunitatea anumitor cheltuieli, nu doar sub aspect financiar, ci şi sub aspectul rezultatelor şi al impactului pe care acestea le au în beneficiul organizaţiei. De exemplu, credem că e important să se arate că o activitate precum „Turnirul poeţilor” facilitează stabilirea de contacte şi încheierea de parteneriate cu instituţii similare din străinătate (asociaţii, reviste, edituri etc.) şi că beneficiază de o mediatizare internaţională – că, mai exact, ea reprezintă o activitate care, înainte de toate, serveşte scopurilor USR ca breaslă şi nu rămâne un simplu pretext turistic de care conducerea Uniunii se serveşte în tentativa de a-şi fideliza anumiţi membri.

7. Nu în ultimul rând, vă propunem, domnule Preşedinte, o modalitate elegantă, democratică şi statutară de a soluţiona (cel puţin provizoriu) nemulţumirile din cadrul breslei. Nu ne iluzionăm că am putea atinge vreodată un consens deplin (care nici nu ar fi de dorit, în opinia noastră) cu privire la problemele care vizează activitatea Uniunii, dar nu credem că exagerăm nici dacă vă atragem atenţia că în primul sfert al mandatului dv. actual (al treilea) aţi provocat mai multe nemulţumiri decât în primele două mandate la un loc. Tocmai de aceea, vă propunem să convocaţi o Adunare Generală a USR, mai ales în condiţiile în care aceasta nu a avut loc în 2013, deşi era obligatorie, conform recent votatului Statut. În acest fel, vom putea discuta deschis cele mai importante probleme ale Uniunii şi vom putea solicita un vot de încredere (sau contrariul lui) pentru dv. şi pentru actuala echipă de conducere a USR. Ne veţi arăta astfel – nu doar subsemnaţilor, ci tuturor membrilor şi scriitorilor care sunt potenţiali membri ai organizaţiei – că, în ciuda tuturor luărilor de poziţie din spaţiul public care o prezintă drept o instituţie anacronică, coruptă şi solipsistă, Uniunea Scriitorilor e capabilă mereu să se reformeze şi să fie acea instituţie de interes public democratică şi deschisă la dialog pe care ne-o dorim cu toţii.

Octavian Soviany, Florin Iaru, Mariana Codruţ, Petru Ilieşu, Daniel Vighi, Ovidiu Nimigean, Cristian Teodorescu, Emilian Galaicu-Păun, Radu Aldulescu, Rita Chirian, Liviu Antonesei, Paul Vinicius, Lucian Vasilescu, Vasile Baghiu, Andrei Țurcanu, Ionel Ciupureanu, Anca Mizumschi, Doina Ioanid, Dumitru Crudu, Paul Cernat, Andrei Terian, Bogdan Creţu, Nicolae Avram, Alex Goldiş, Ștefan Manasia, Dan-Mircea Cipariu, Peter Sragher, Adrian Suciu, Gelu Vlaşin, Dan Iancu, Lucian Perţa, Cosmin Perţa, Mugur Grosu, Mircea Țuglea, Bianca Cernat, Alexandru Uiuiu, Amelia Stănescu, Ștefania Coşovei, Nicoleta Popa, Radu Părpăuţă, Alexandru Mica, Gelu Diaconu, Alexandru Petria, Nicolae Silade, Petre Rău, Tatiana Segal, Dan Mihuţ, Luminiţa Amarie, Valeriu Mircea Popa, Ioana Greceanu, Mihai Vieru, Darie Lăzărescu, Diana Iepure, Daniel D. Marin, Igor Ursenco, Ioan Vasiu, Daniel Vorona, Florin Hălălău, George G. Asztalos, Andrei Ruse, Bogdan Munteanu, Flori Bălănescu, Sorin Despot, Radu Niţescu, Dan Ciupureanu, Yigru Zeltil, Cristina Nemerovschi, Andrei Dósa, Bogdan-Alexandru Stănescu, Bogdan Suceavă, Radu Vancu, Claudiu Komartin

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.