George Enescu şi palmierii de Timişoara

Share Button

Dezső Járosy, Pe urmele lui George Enescu şi palmierii de Timişoara

În urmă cu un an am iniţiat şi, pe parcurs, am articulat, împreună cu doamna prof. Mihaela Tomescu, directorul Fundaţiei Culturale „Remember Enescu” din Bucureşti, şi doamna Monica Isăcescu, realizator de programe la Radio România Muzical, un proiect dedicat peregrinărilor bănăţene ale lui George Enescu (Lugoj, Caransebeş, Oraviţa, Timişoara).

Conceput sub forma unui turneu concertistic desfăşurat sub genericul Zilele GEORGE ENESCU, Ediţia a III-a, Pe urmele lui George Enescu, proiectul ar urma să debuteze pe scena Teatrului Municipal „Traian Grozăvescu”, sub egida Festivalului Coral Internaţional „Ion Vidu”, în vara lui 2016, cu un concert dedicat întâistătătorului muzicii româneşti, cu concursul unor tineri interpreţi lugojeni, timişoreni şi bucureşteni (elevi din clasele liceale, profesori, studenţi, masteranzi, maeştri concertişti).

Vechea sala festiva a Hotelului Dacia 1aVechea sală festivă a Hotelului „Dacia” din Lugoj,
pe scena căreia a cântat George Enescu în 1914

George Enescu a concertat pentru întâia oară la Lugoj în 1912 (prima prezenţă în Banat), la invitaţia lui Iosif Willer. Referindu-se la primul contact cu cetatea lui Vidu, Enescu făcea următoarea mărturisire în presa locală (după recitalul susţinut la Lugoj în 4 mai 1942): „Lugojul din 1912-1913, când l-am cunoscut pentru întâia oară, e acelaşi, românesc şi cu cântece” („Răsunetul”).

Cu prilejul primului concert susţinut la Arad (8-9 decembrie 1922), marele artist a acordat presei arădene („Solidaritatea”) un scurt interviu, în care era rememorat popasul concertistic lugojean: „Astăzi, cu trenul de Timişoara, a sosit maestrul Enescu pentru prima oară în oraşul nostru. La gară a fost întâmpinat de d. primar şi câţiva admiratori ai D. Sale.

George Enescu - fotografie cu dedicatie pentru Primaria Timisoara - 1931 1aFotografie cu dedicaţie adresată de George Enescu Primăriei timişorene în 1931

La ora 5, împreună cu d. director al Palatului Cultural, i-am făcut o vizită maestrului la Hotel «Central», unde are camera reţinută. Ne-a primit foarte prietenos şi ne-a spus că este satisfăcut de succesul concertelor pe care le-a dat în Caransebeş, Lugoj şi Timişoara. Întrebându-l dacă a mai cântat vreodată în oraşele din Ardeal, Banat şi actuala Ungarie, ne-a spus că a cântat la Budapesta, la Seghedin şi, în 1912, la Lugoj, unde afişele erau tipărite jumătate ungureşte, jumătate româneşte”.

Enescu a mai cântat la Lugoj în 1914 (pe scena fostei săli festive a Hotelului „Regele Ungariei”, azi „Dacia” – sperăm ca mai vechea noastră propunere privind montarea unei plăci memoriale, eventual cu o efigie în bronz a maestrului, pe faţada hotelului, să fie cândva luată în seamă şi pusă în practică!), 1922, 1923, 1927, 1929, 1937, 1942 şi 1943.

Placa închinată memoriei lui George Enescu,
montată pe faţada Teatrului Municipal „Traian Grozăvescu” din Lugoj

Datorită sprijinului regretatului Nicolae Blidaru, vrednicul director al Casei Municipale de Cultură, care a achiesat cu promptitudine la iniţiativa noastră, pe faţada Teatrului Municipal „Traian Grozăvescu” a fost montată, cu ani în urmă, o placă memorială închinată marelui creator, brandul nostru cultural cel mai de preţ.

Timişoara, metropola care tutelează viaţa culturală şi economică a Banatului şi are pretenţia atribuirii titlului de capitală culturală europeană în 2021, a rămas, deocamdată, impasibilă la semnificaţia dimensiunii culturale a lui George Enescu.

Concerte Enescu Timisoara 1921 1aAfişul cu programul concertelor susţinute
de George Enescu la Timişoara în 23 şi 24 mai 1921

Simona Negru, o tânără universitară timişoreană (cu ascendenţă lugojeană pe linie paternă), cu care am iniţiat un proiect pentru dezvelirea unei plăci memoriale pe faţada Cercului Militar din Timişoara (fostul Cazinou Militaro-Civil), unde Enescu a concertat în 23 şi 24 mai 1921 (primul popas concertistic timişorean, cel dintâi în Banat după Marea Unire), întâmpină, în realizarea dezideratului nostru, rezistenţa unor funcţionari refractari, care pun într-o postură jenantă Primăria timişoreană.

Pe urmele lui George Enescu ar urma să se încheie, apoteotic, anul viitor, în Piaţa Libertăţii, prin dezvelirea plăcii, organizarea unui Medalion George Enescu pe scena sălii festive a Cercului Militar (unde a cântat Enescu) şi, poate, a unui spectacol în aer liber.

Maghiarimea din BanatJános Szekernyés: Semne evocatoare ale maghiarimii în Banat

Zilele trecute (16-17 octombrie a.c.), Fundaţia „Diaspora” a organizat, la Timişoara, o festivitate de dezvelire a unei plăci memoriale închinate muzicianului maghiar timişorean Dezső Járosy (1882-1932) – o personalitate complexă, o voce inconfundabilă, de o indubitabilă probitate morală şi profesională în peisajul cultural bănăţean interbelic: preot romano-catolic, organist, compozitor, muzicolog, cronicar, critic muzical, editor –, urmată de o conferinţă internaţională, cu suportul financiar şi logistic al unor importante instituţii româneşti şi ungare: Facultatea de Muzică şi Teatru Timişoara, Universitatea de Vest Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş, Departamentul pentru Relaţii Interetnice Bucureşti, Academia Maghiară de Ştiinţe Budapesta.

Jarosy__um_1930Dezsõ Járosy (1882-1932), preot romano-catolic, organist, compozitor şi muzicolog timişorean

În urmă cu doi ani am contactat conducerea Facultăţii de Muzică, într-un demers vizând organizarea unui remember Vasile Ijac, unicul compozitor bănăţean (caransebeşean) absolvent la Schola Cantorum din Paris, laureat cu o menţiune I, în 1937, al Premiului Naţional de Compoziţie „George Enescu”.

Manifestarea omagială ar fi urmat să cuprindă lansarea volumului meu dedicat părintelui simfonismului bănăţean, urmată, eventual, de o conferinţă. Demersul a rămas însă fără nici cea mai palidă reacţie, Vasile Ijac, fost decan al instituţiei academice timişorene, netrezind nicio emoţie sau vreo sensibilitate profesională actualului staff managerial sau reprezentanţilor altor aşezăminte abilitate cu promovarea valorilor spirituale româneşti.

A fost o singură excepţie, datorată istoricului Adrian Deheleanu, cercetător la Muzeul Banatului, care a inclus, cu entuziasm, proiectul nostru pe agenda manifestărilor culturale dedicate Zilei Naţionale a României.

În acest context special, în care asistăm neputincioşi la degradarea, profanarea sau chiar pierderea ireparabilă a unor simboluri identitare, la diluarea tot mai accentuată a sentimentului naţional şi la asaltul necontrolat (sau, poate, dirijat?) al unor (sub)produse culturale de import, aşteptăm reacţia Institutului Cultural Român, dar şi a altor instituţii de profil, a primarului Timişoarei, a tuturor celor cu responsabilităţi în acest domeniu, pentru urgentarea finanţării proiectului dedicat omagierii geniului muzicii româneşti.

Palmier -TimisoaraPalmier de Timişoara în secolul XXI

Pentru a fi mai tranşanţi şi operativi, venim cu o sugestie: în scopul augmentării unui fond destinat finanţării şi promovării valorilor autentice ale culturii naţionale, s-ar putea valorifica câţiva palmieri, arbuştii care afişează un neverosimil prost gust în chiar inima metropolei bănăţene.

Constantin-T. STAN

Cazinoul Militaro-Civil - 4 1aCazinoul Militaro-Civil din Timişoara la începutul secolului XX.
La etaj se află sala în care a concertat George Enescu

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.