8 poeme de Salah Stétié, în traducerea Denisei Crăciun

Share Button

I

Arcul meu sau arsura mea
Purtate în această oglindă din alt tărâm
Forma formei mele în dezintegrare
De vie lampă vie

Lampă de acantă
În sufletul e nor în formă de
Nor în formă de
Nor arzător

Arc:
-Contra nopții formată din acești nori
Cu fața luminată de răceala
nepământească, a acestui nor.

 

II

Din această lampă înnodată cu iubire
Uleiul unei vorbe aruncate
Noaptea căzută peste o lampă,
În această lampă limba are rădăcină

Frigul mut
Înainte (înapoi) nodul lămpilor, flacără
În această lampă de nodurile acestea dezlegată

Și cine va vorbi, lampă, rău-
Voia suflul ce asupră-i va sufla
Limbă vorbind despre lampă
Femeie stând să o asculte întunecată
Ține pe ai săi genunchi mâinile ei întunecate

 

III

Idee în ea, întunecată.
Închisă (idee închisă) peste o lampă.

Abia, și din puțin, aprinsă. Purtată
Din frig în frig până în
Starea întunecată, înrăutățită, în apropierea sângelui.

 

IV

Retrasă-n gând întunecat
E lampă obscură

În ea e gândul
De (aproape) lampă în lampa ei retrasă
Ca să păstreze în stare bună

Întunecata lampă din aceasta, lampă de ger
/ Aceasta avusese loc pe vreme de ninsoare
Împresurând zăpada și lampa și aceasta

 

V

Lampă de ger cu fructe de nea
Zi după zi e lumină
Între mâinile cui se va face ziuă

Pentru o lampă adormită apoi trezită
Într-o clipită lampă spartă
De ger dar trează de trezvie

Cade
Din cuvânt
: reculeasă cenușă

 

VI

Livadă de măslini definită de zăpadă
Devotată acestor zori puțini
: dezrădăcinată
Ca un arbore de nici un soi de care
S-a apropiat apropierea
În compania niciunei nopți

-Denunțând prin măslin puținătatea
Și formulând perfecțiunea ningătoare
În profunzimea absolvită

 

XVII

Prin iarbă, prin vrerea ierbii
S-au dezlegat nodurile

Eu, înviorat de sens
Unealtă a unei luminii
Roabă a muștelor

O tu lampă stinsă – iubire,
Și asemeni iubirii înviorat în apropierea sânului
Cine știe sensul (…) și se roagă.

 

XXII

Arbori ai seminției mele                   o răbdare
Ca iarba și boii de pământ
Strângând albastrul veșniciei arhanghel
-Și ce mai arhanghel, boi, coarne pure,
Arbori ai seminției mele?

Amanți
Postind prin nesaț – de in și de iarbă!
: Trudă atingând frumusețea patului. Moarte:
Copilărie zădărnicind cuiburile

Arbori ai seminției mele înaintea sensului,
Boii par și dispar
În vara verde și întorși în imperiul lor
Cu muștele roi                        Arborii ziși
Și făcuți arbori în fața sensului

(din volumul Inversarea arborelui și a tăcerii)

Traducere din limba franceză: Denisa CRĂCIUN

(fotografie de Caroline Fourgeaud-Laville)

Salah Stétié, născut în 1929 la Beirut, este unul dintre principalii poeți și eseiști francezi contemporani a cărui operă, scrisă în franceză, este tradusă în aproape toate limbile Europei, dar și în arabă. Fost ambasador al Libanului la Unesco, în Olanda și în Maroc, apoi Secretar general al Ministerului libanez al Afacerilor Externe, Salah Stétié este autorul a peste cincizeci de cărti. Opera sa a fost încoronată cu numeroase premii, dintre care amintim  Premiul Max Jacob, Marele Premiu al Francofoniei al Academiei franceze, Marele Premiu european de poezie de la Smederevo și Marele Premiu internațional al Bienalelor internaționale de la Liège.

Volume de poezie: Vara marelui nor (L’été du grand nuage, Fata Morgana, 2016), Ființa (L’être, Editura Fata Morgana, 2014), Dintr-o limbă (D’une langue, Editura Fata Morgana, 2013), Într-un loc de arsură (En un lieu de brûlure, Editura Robert Laffont, Paris, 2009, în care sunt cuprinse toate volumele sale de poezie apărute de-a lungul timpului la Editura Gallimard) ; Fluiditatea morții (Fluidité de la mort, Editura Fata Morgana, 2007).

Nuvela Pisica culoare (Le chat couleur, Editura Fata Morgana, 2014).

Memorii : Extravaganta (L’Extravagance, Editura Robert Laffont, 2014).

Eseu și traducere de poezie mistică sufită: Râbi’a de foc și de lacrimi (Râbi’a de feu et de larmes, Editura Fata Morgana, 2010) ; Vinul mistic (Le Vin mystique, precedat de traducerea cărții Al Khamriya de Omar Ibn al-Farîdh, cu reproduceri de caligrafii de Ghani Alani, Editura Fata Morgana, 1998).

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.