10 recomandări literare de la Gaudeamus 2014

Share Button

Târgul Internaţional Gaudeamus 2014 a avut loc în perioada 19-23 octombrie, în Pavilionul Romexpo din Bucureşti şi a fost organizat de către Radio România. La fel ca şi la Bookfest, aveţi câteva recomandări în ceea ce priveşte lansările de literatură română de la acest târg de carte. Titlul ales, va putea constata orice cititor, este unul … inexact pentru că în afara celor 10 recomandări de literatură română, întâi de proză, apoi de poezie, am adăugat şi alte recomandări, primite de la câteva dintre editurile participante, iar în loc de concluzii am dat cuvântul şi organizatorilor. Astfel scopul final a fost atins: se oferă cititorului cât mai multe puncte de vedere, dar şi invitaţii la lectură care să fie, sper, cât mai convingătoare…(George MOTROC)

Proză

Mircea Cărtărescu – Fata de la marginea vieţii, Editura Humanitas
,,Aş vrea să vă spun un lucru care este o credinţă foarte adâncă a mea: cel mai temeinic, cel mai adevărat lucru care s-a spus vreodată, a fost spus în antichitate, a fost spus de Platon care a vorbit de conceptul de Kalòn Kagathòn. Mi se pare cel mai minunat concept care a fost gândit vreodată şi anume faptul că adevărul, frumuseţea şi binele sunt unul şi acelaşi lucru, că nu există diferenţe între aceste trei zone ale fiinţei umane. Ce este frumos trebuie să fie şi adevărat! Ce este adevărat trebuie să fie şi bine şi aşa mai departe! Nu este de conceput o povestire frumoasă cu adevărat pusă în slujba răului! Nu este de conceput binele pus în slubja murdăriei, jegului uman şi nefericirii umane! Frumosul este politic din punctul acesta de vedere, este o idée adâncă de-a mea! Tot ce s-a spus şi s-a gândit frumos a fost o armă, a fost un gest politic… Până şi o modestă poezie de dragoste, un sonet este un gest politic; aşa s-a făcut literatură în anii 60-70-80, în perioada comunistă! Nu tot ce s-a scris atunci a fost, cum s-a zis câteodată, subordonat politicii partidului! Dimpotrivă, eu cunosc literatura română care s-a făcut prin influenţa unor critici foarte importanţi şi prin forţa şi creativitatea unor scriitor şi care a fost o literatură care rămâne mai departe şi care a fost îndreptată, chiar dacă a fost compusă din poeme intimiste cum erau numite pe atunci, din poeme uneori fără tentă politică directă, erau totuşi îndreptate împotriva sistemului pentru că ele prezervau libertatea de gândire! Această libertate de gândire expusă prin frumos şi mergând către bine şi adevăr cred, sper că o veţi găsi şi în această carte a mea, în această carte în care mi-am adunat prozele…” (Mircea Cărtărescu)

Otilia Sîrbu, Cristian Tiberiu Popescu – Iniţierea în splendoare, Editura RAO
,,Romanul nostru, scris la „patru mâini”, Iniţierea în splendoare începe şi se sfârşeşte în deşert. Este un fapt căruia personajele noastre se „supun” nu din voinţa autorilor, ci din convingerea că splendoarea nu poate fi atinsă, trăită şi asumată decât după ce ai traversat… deşertul sinelui tău. Deşertul ştie că există splendoarea în toate datele ei smaraldice, însă el crede că o poate anula prin paşii care se adâncesc în nisipul sufletelor noastre. Este o capcană, evident. Am mai spus-o şi o repetăm. Între cele două realităţi ale cotidianului ars şi magic, paşii noştri trebuie să se audă. Trebuie să fim cu noi şi în momentele de derută şi în cele ale splendorii. Trebuie să fim, să avem curajul vieţii din noi. Viaţa nu este o luptă, este însăşi lupta în toate datele ei. Nimic nu e simplu, ar trebui să ştim asta de foarte mici, din copilărie. Aşa am şti să păstrăm magia clipelor unice, să îmbrăţişăm fericirea ce durează în taina ei atît cât vrea ea, să ducem ploaia cu noi în timpul secetei de vară, să ne închinăm soarelui când zăpada din privirea noastră e halucinantă. Nimic nu e simplu, însă splendoarea există. E atât de minunată că de-ai întâlnit-o, nu mai poţi da înapoi. Ştii atunci pentru totdeauna că totul e o taină, că ea poate fi eu, celălalt, Dumnezeu, harul, iubirea dar şi moartea. Totul! Mulţumim Editurii RAO că împărtăşeşte bucuria noastră de a-i dărui cititorului această carte, care prin splendoarea rândurilor sale va şti să-i bucure sufletul ferindu-l de nisipul amăgitor de sine.” (Otilia Sîrbu, Cristian Tiberiu Popescu)

Cristina Nemerovschi – Păpuşile, Editura Herg Benet
,,Păpuşile, cea de-a opta carte a mea, s-a lansat în mijlocul unor oameni al căror entuziasm mi-a depăşit toate aşteptările şi m-a emoţionat peste măsură. N-am simţit că lansarea mea s-a desfăşurat pe parcursul unei singure ore, aşa cum fusese programată (sâmbătă, 22 noiembrie, de la ora 16), ci de-a lungul a cinci zile, cât a durat târgul de carte Gaudeamus: au fost cinci zile în care am dat aproape încontinuu autografe şi am schimbat câteva cuvinte cu cititorii mei, prezenţi la standul editurii Herg Benet de miercuri până duminică. Lansarea a fost deschisă de scriitoarea Ana Barton, invitata mea, pentru care am o enormă admiraţie, şi care a reuşit să-mi sporească emoţiile; deşi a apărut de mai puţin de două săptămâni, romanul Păpuşile a fost deja citit de un număr impresionant de cititori şi toţi au rezonat puternic cu cele două personaje principale, Dora şi Luna, ajungând să trăiască alături de ele toate întâmplările prin care trec, să sufere, să se bucure, să plângă, să evolueze. Păpuşile trebuia iniţial să fie doar o poveste de dragoste, una mai ieşită din tipare, între două fete cu temperament vulcanic, care au afinităţi artistice şi trăiesc în afara oricăror reguli – a ajuns, în final, o poveste despre iubire şi moarte. Veţi găsi, la fel ca în romanele mele anterioare, un stil direct, liber, necenzurat, ceva ironie, multă introspecţie, dar şi destule perspective pe care nu le-am încercat până acum. Este o carte scrisă în mai puţin de două luni, care m-a absorbit total, şi din atmosfera căreia încă nu simt că am ieşit complet.” (Cristina Nemerovschi)

Codin Maticiuc – Consumatorul de suflete, Editura ALL
,,Vineri 18.30 am lansat şi în cadrul Târgului Gaudeamus cartea mea de debut, Consumatorul de Suflete, la standul editurii ALL. Lansarea iniţială s-a desfăşurat la Godot pe 23 septembrie şi a fost un succes, cinci zile mai târziu pe data de 28 editura aprobând şi tipărirea tirajului 2 căci nu mai făcea faţăa cererilor. Am înţeles că pentru România sunt nişte rezultate bune mai ales că primul tiraj nu a fost unul mic (5000 de exemplare). Cartea face parte din lista lui Alex Ştefănescu, tot el fiind şi cel care semnează prefaţa şi vorbitor la ambele lansări. Lânga mine şi cu câte un citat pe coperta 4 sunt şi : Dan Chişu, Florin Chilian, Lia Bugnar şi Mihai Bendeac. Cartea descrie o lume plină de vicii şi extreme prin care se învârte personajul “vampir” cu descrieri de locuri din cele mai exclusiviste de pe glob.” (Codin Maticiuc)

Theo Anghel – Am murit, din fericire, Editura Herg Benet
,,Un adevărat test al magnitudinii vanităţii prezentă în fiecare scriitor: să scrie despre propria persoană! Sâmbătă, 22 noiembrie am lansat primul volum din trilogia Am murit, din fericire, cu titlul Întoarcerea, în cadrul evenimentelor reunite sub cupola Târgului de carte Gaudeamus. Prieteni mei, dintre care cei mai mulţi sunt scriitori deja consacraţi, cum ar fi Catia Maxim şi Cristina Nemerovschi mi-au făcut marea bucurie de a vorbi despre impresia pe care le-a făcut-o lectura romanului. Mare parte din ce s-a vorbit atunci mi-a rămas înnegurat în memorie, deoarece eram timorată de emoţii şi, deşi îmi dorisem nespus de mult această lansare, abia aşteptam să se încheie. Ceva tot am prins, şi anume, faptul că o scriitoare în faţa căreia mă înclin, Catia Maxim, a spus că a stat noaptea întreagă să citească romanul. Cu inima cât un purice am întrebat-o dacă a făcut asta pentru că urma să spună câteva vorbe a doua zi sau pentru că i-a plăcut. Judecaţi şi dumneavostră! A spus că n-a pierdut o noapte, ci a câştigat o aventură. Scriitoarele Doina Roman şi Claudia Minela au vorbit de asemenea în termeni laudativi. Nu ştiu alţii cum sunt, vorba lui Creangă, dar pentru mine a fost de ajuns. Romanul se distribuie spre vânzare în mediul online şi din 3 decembrie încolo şi în librăriile partenere ale editurii Herg Benet. De ce ar cumpăra cineva cartea mea? Pentru că este o poveste născută exclusiv din emoţie. Nu pot scrie la rece, ci doar atunci când trăirile interioare tind să dea pe afară. De fapt, toţi cei care vor citi, vor simţi asta. O întrebare care mi s-a tot pus este cea în legătură cu titlul romanului, Am murit, din fericire. Îmi dau seama că se poate interpreta în mai multe feluri. Cei care văd asta pe rafturile unei librării pot crede că-i vorba de o poveste de dragoste siropoasă, dulceagă până la leşin. Nici vorbă, este vorba de un altfel de dragoste, de viaţă şi de oameni, deşi erotismul nu lipseşte! Este un titlu care s-a născut chiar înaintea romanului şi oricât m-am străduit să găsesc altul pe parcursul scrierii, asta nu s-a întâmplat. Aşa că, Am murit, din fericire a rămas.” (Theo Anghel)

Poezie

Alexandru Petria – Cele mai frumoase poezii ale anului, Editura Adenium
George Motroc: Cum a fost atmosfera la lansarea antologiilor de la Târgul de carte Gaudeamus?
Alexandru Petria: Extraordinară. Au fost prezenti mulţi din autorii cuprinşi în antologiile publicate la editura Adenium. Cele mai frumoase poezii ale anului şi Cele mai frumoase proze ale anului au fost prezentate de către Liviu Antonesei.
G.M.: Care a fost modalitatea de selectie?
A.P.: Calitatea operelor literare. Doar ea. Fără interferenţe generaţioniste sau după grupări literare. La poezie am selectat 34 de poeţi din 264, cîţi mi-au trimis texte, iar la proză 26 din 114. O să enumăr scriitorii publicaţi. La poezie: Adrian Suciu, Alice Valeria Micu, Andrei Mocuţa, Andrei Zanca, Andrei Zbîrnea, Anton Jurebie, Aura Christi, Aurel Pantea, Clelia Ifrim, Daniel D. Marin, Daniel-Silvian Petre, Doina Uricariu, Dorin Tudoran, Echim Vancea, George G. Asztalos, Gheorghe Grigurcu, Igor Ursenco, Ion Cristofor, Ionel Ciupureanu, Leo Butnaru, Liviu Ioan Stoiciu, Menuţ Maximinian, Mihai Curtean, Mihail Gălăţanu, Mihail Vakulovski, Nicolae Coande, Nicolae Sava, Nicolae Silade, Ofelia Prodan, Paul Vinicius, Petronela Rotar, Ştefan Doru Dăncuş şi Vlad A. Gheorghiu. Iar la proză: Alina Nedelea, Ana Barton, Aurora Cristea, Bogdan Munteanu, Cezar Pârlog, Cristina Nemerovschi, Doina Ruşti, George Arion, George C. Dumitru, Horia Dulvac, Ioan Florin Stanciu, Ion Nete, Ladislau Daradici, Lucian Pop, Maria Niţu, Marian Drumur, Marian Ilea, Nicolae Iliescu, Radu Ţuculescu, Raluca Bătănoiu, Răzvan Petrescu, Robert Nuţu, Ştefan Jurcă, Teodora Matei şi Voichiţa Pălăcean-Vereş.
G.M.: Antologia de poezie va continua şi în anii ce vin?
A.P.: Fiind un ardelean consecvent, da, doresc să merg mai departe, cu toate că volumul de muncă este imens. Şi responsabilitatea pe măsură.

gaudeamus 1cFlaviu George Predescu – Obsesia gesturilor, Editura Eikon
,,Pentru cititorii Actualităţii literare pot spune că Obsesia gesturilor este singurul volum de poezii care a răsunat la Gaudeamus, fie şi doar la lansare. Poezia se află blocată între revendicările consumatoare de energie ale criticii literare şi improvizaţie. Lansarea unui volum de poezii înseamnă emoţie şi acest fapt s-a simţit atât din partea mea cât şi a celor care mi-au fost alaturi. Cu timpul oamenii vor aprecia autenticitatea şi acest moment, de la lansare, a fost ceva de ţinut minte. Dedic volumul tuturor oamenilor sinceri şi curaţi şi mulţumesc editurii Eikon şi Actualităţii literare pentru că s-au arătat interesaţi de carte. Ca recomandare, o poezie ca terapie sufletească din volum, aşa cum simte fiecare.” (Flaviu George Predescu)

Ion Mărculescu – Gumelniţa, Editura Trei
,,Din păcate, nu ştiu (de fapt nu pot) să vorbesc despre mine. Rămân uimit când aud ce spun unii oameni despre ceea ce scriu, ce pictez sau ce sculptez eu. De exemplu, acad. Mihai Cimpoi, de la Chişinău, a scris o carte („Anatomia fiinţei”) în care îmi aminteşte numele ca făcând parte din generaţia de azi a Scolii artistice şi literare de la Târgovişte. Mi se pare cam mult zis, dar nu pot opri pe nimeni să spună ce crede, bine sau rău. S-a spus că am un stil personal, că am găsit o „nişă” care aminteşte de „jurnal”, dar şi că prin ceea ce scriu, transgresez genurile literare. Se poate! Recunosc că nu-mi plac reţetele şi canoanele. Mă abat de la reguli pe cât pot. O fi bine? O fi rău? Cine ştie!…Oricum, nu are importanţă! Titlul cărţii Gumelniţa l-am ales pentru că sunt un vechi admirator al Culturii Gumelniţa şi a oamenilor de acolo de acum vreo 7.000 de ani; dar şi pentru că, în prezent, lucrez la un ciclu de picturi pe această temă.” (Ion Mărculescu)

Adela Greceanu – Şi cuvintele sînt o provincie, Editura Cartea Românească
,,Despre carte am să spun doar atât: eu cred că este o carte de poezie, nu o carte de poezii… Am încercat să construiesc aşa ca un prozator, am urmărit câteva personaje, am urmărit câteva fire narative şi le-am dat o formă de poezie pentru că eu de când am început să public cărţi practic metisajul literar. Îmi ies cel mai bine textele creole, amestecul de poezie, proză, eseu, text dramatic…” (Adela Greceanu)

Coca Popescu – Incertitudine, Editura Tracus Arte
,,Incertitudine, este volumul cu numărul 7 într-un an tumultos pentru mine dar şi pentru ţară. Titlul volumului l-am ales cu puţin timp înainte de a fi tipărit. Aşadar, am dorit să fie o oglindă a sufletului reflectată în poezie. La Gaudeamus am păşit cu încredere alături de prieteni dragi dar şi de persoane care însemn mult pentru mine, părerea lor a contat enorm dar şi faptul că tot ce-am scris a fost bine primit de aceştia.  Prefaţa volumului este scrisă de dl Horia Gârbea un personaj cu greutate în lumea literară, am fost bucuroasă când a acceptat să-mi citească manuscrisul, dar mai ales pentru cuvintele deosebite scrise cu atâta sinceritate. Am ales titlul « Incertitudine » pentru că fără să ne dăm seama trăim această stare de fapt. În versurile mele sunt foarte multe întrebări, puţine răspunsuri, iar pe fiecare pagină am impregnat  sentimente, trăiri şi multă dragoste. “Cu mâna tremurândă scriu./ Stiloul nu mă ascultă, /Peniţa simte durere /Dar, este prea târziu / Pagina vieţii mele a fost scrisă». Poezia a venit la mine fără ca eu să o chem, scriu ce-mi dictează inima, nu am un subiect anume sau  un program în care să mă încadrez, poate este o formă de a-mi elibera gândurile  de stresul cotidian sau pur şi simplu sunt acolo în fiecare stofă, este precum un aperitiv la viaţa traită intens. Prieteni scriitori de pretutindeni mi-au solicitat acest volum, este scris în limba română dar, având o grafică de excepţie executată cu talent de Matei Vladimir Colţeanu  dă o notă artistică şi un plus de valoare, ţinând cont că autorul este încă elev în clasa a XI- a dar şi premiat naţional cât şi internaţional pentru lucrările sale. Despre mine ce pot spune? «Visul meu e pasiune,/ sufletul – un curcubeu,/ zbuciu, ploaie şi culoare – aşa sunt eu !/ Mă pierd şi mă regăsesc,/ am raze de soare în suflet – iubesc./  Sunt liniştită, dar şi vulcan./  Iubesc viaţa, e tot ce am.»
Vă invit să vă  descoperiţi în acest volum, nu există barieră de vârstră, sentimentele şi poveştile de viaţa sunt ale  tuturor, opriţi-vă din vârtejul vieţii şi găsiţi timp pentru voi, cel puţin atât cât se poate citi o filă dintr-o carte.” (Coca Popescu)

Editurile despre Gaudeamus 2014

Recomandările Cristinei Nemerovschi – Editura Herg Benet:
Ana Barton – Mamifer, Editura Herg Benet:
,,22 noiembrie, ora 17.00. A, dar ziua a-nceput cu lansarea volumului „Alive“, semnat de Petronela Rotar, emoţionată ca orhideele rare, şi a romanului „Păpuşile“, al Cristinei Nemerovschi, o carte zguduitoare din temelii. Între lansarea Petronelei şi a Cristinei m-am odihnit ca-n ziua a şaptea, de-a dreapta standului Herg Benet Publishers, unde se vindeau nişte hărţi, parte dintre ele desfăşurate. Aşa că m-am aşternut turceşte la picioarele hărţilor, iar lângă mine au venit câţiva dintre invitaţii Herg Benet de la Gaudeamus, asta fiindcă există oameni care citesc în mod curent autorii publicaţi de această editură, aşadar vin la aproape toate lansările. Şi-aşa, turceşte şezând şi-ncercând să-mi aranjez corsetul de sub sacou, întru decenţa momentului, mi-au fost puse-n poală ca la treizeci de cărţi. „Ană, te rog, dă-mi acum autograful, că la cinci, când e lansarea ta, trebuie să fiu plecat deja de la târg.“ Apoi, a venit şi ora mea. Mi-am îmbrăcat frumuşel, în spatele unei draperii groase, model anii ‘60, rochia de mireasă, ei, nu vă speriaţi, n-am avut una de frişcă, carevasăzică o pot îmbrăca fără probleme la orice ocazie mi-ar trăsni prin cap, şi-am coborât la stand. Unde am văzut coada imensă. Frică nu mi s-a făcut, apucasem să-mi potolesc deja emoţiile. M-am bucurat însă cu invitaţii, un prieten fotograf le-a făcut lor, invitaţilor, cele mai frumoase poze artistice, o idee excepţională. Iar cartea mea, „Mamifer“, a fost sold out, chestiune fără precedent pentru mine la o lansare. După ce-a terminat şi Lorena Lupu cu lansarea cărţii ei, „Dona Juana“, am format un grup ad-hoc şi ne-am dus să mâncăm ceva fiindcă aproape toţi rămăseserăm restanţi cu partea nutritivă în sâmbăta aia nebun de frumoasă.” (Ana Barton)

Radu Găvan – Exorcizat, Editura Herg Benet:
,,Trebuie să mărturisesc că am avut aceleaşi emoţii ca atunci când eram copil şi trebuia să ies la tablă la şcoală. Într-un final a ieşit bine – au venit oameni draguţi la lansare, Cristina (Nemerovschi) a vorbit foarte frumos despre carte, am citit un pasaj din roman, am dat autografe (şi chestia asta a fost absolut bestială!). Cred că este foarte important pentru orice persoană care creează ceva, fie că scrie o carte, pictează o pânză sau compune un cântec, să primească atenţia oamenilor. Chiar dacă scriu în primul rând pentru mine, mi-e greu să mă gândesc la o bucurie mai mare ca aceea pe care o simt când vine cineva la mine şi-mi spune: “Băi, mi-a placut ce ai scris tu acolo, m-a atins…” (Radu Găvan)

Corina Ozon – Zilele amanţilor, Editura Herg Benet:
,,Pentru mine, lansarea de la Târgul de carte Gaudeamus a fost un bun exerciţiu de PR. (Pentru că asta fac eu atunci când nu scriu). Cum poţi crea şi susţine un eveniment într-o hărmălaie. Mă încăpăţânez să cred că sunt un musafir în lumea aceasta a scriitorilor, care de altfel, m-a primit bine. Emoţii am avut la întâlnirea cu oamenii mari care au venit pentru mine ca să vorbească despre cartea mea: Cristina Nemerovschi, Alexandru Petria şi Ştefan Caraman. Am avut emoţii pentru că eram curioasă ce vor spune. De fiecare dată când aud pe cineva autorizat, ca să zic aşa, vorbind despre cartea mea, mă minunez şi eu câte interpretări poate naşte un text. Nu am probleme mari cu vorbitul în public, am mai zis, sunt PR-ist şi comunicator, unde mai pui că am mai păstrat o fărâmă din tupeul de fost ziarist obişnuit cu „live”-urile. Dar la lectura unui fragment din carte, aşa cum cere tradiţia la lansare, am văzut ochii părinţilor mei aţintiţi asupra mea. Şi a trebuit să inspir adânc. Când i-am văzut şi pe ei râzând împreună cu ceilalţi veniţi să mă vadă, am expirat uşurată.” (Corina Ozon)

Andrei Zbîrnea – Kazim, Editura Herg Benet:
,,Kazim s-a întâlnit cu cititorii şi la Gaudeamus 2014. A fost a treia lansare pentru simpaticul personaj venit de dincolo de Bosfor. Alături de Andrei Zbîrnea, autorul cărţii, la eveniment au participat criticul Luminiţa Corneanu şi jurnalistul cultural Ion Valentin Ceauşescu. S-a vorbit despre social, despre filmele care au influenţat volumul şi s-a evidenţiat importanţa conectării poeziei lui Andrei Zbîrnea la întâmplările de pe toate meridianele lumii.” (Andrei Zbîrnea)

Recomandările lui Nicolae Tzone, directorul Editurii Vinea:
,,Am fost şi la Gaudeamus 2014, cum totdeauna de ani şi ani. Am avut un stand de 8 metri pătraţi, suficient de încăpător pentru a aşeza volumele noastre în deplină vizibilitate. Nu spunem că editura care nu este prezentă la acest mare târg de carte nu există, spunem doar că o editură nu e bine, în genere, să fie absentă de la cele două mari evenimente anuale ale cărţii din România, Bookfest, în mai-iunie, şi Gaudeamus, în noiembrie. Cum au decurs lucrurile? Poate, pentru noi, şi mai bine ca în anii precedenţi. Am reuşit să avem în rafturi toate volumele anunţate în programul iniţial de lansări şi, ceea ce este esenţial, să realizăm lansări de-a dreptul remarcabile. Noutăţile au fost: Viaceslav Kuprianov: „Despre adevărul coliviilor”, Ivan Ahmetiev: „Speriat de aplauze”, Alexandr Tkacenco: „Vorbire directă”, traduceri din limba rusă de Leo Butnaru, într-o a doua ediţie, Paul Daian Said: „Christian Haller / sau / m-am privit ireversibil”, Mircea V. Ciobanu „Resetare”, Aurelia Borzin, „De-ale vieţuitoarelor”, Margareta Curtescu: „în piaţa dante”, Felix Nicolau: „Kamceatka / time IS honey”, Ediţie bilingvă, în română şi în engleză, traducere în engleză de MARGENTO (Raluca & Chris Tanasescu), Dan Cârlea: „Urban”, ediţia a doua, Marin Badea: „Melancolie de sticlă”. S-au făcut, ca de obicei, fotografii, s-a filmat fiecare eveniment, şi ceea ce acum doar spunem, vom putea zilele acestea şi arăta, postându-le pe cele trei pagini ale nostre de pe facebook: Nicolae Tzone, Editura Vinea şi Institutul pentru Cercetarea Avangardei Româneşti şi Europene. Altfel, am intrat în linie dreaptă pentru aniversarea a 25 de ani de activitate neîntreruptă şi ne pregătim deja pentru a fi prezenţi cu stand propriu la Salon du Livre, de la Paris, din martie 2015.”

Sursa: Allcafe.ro şi multumiri pentru informaţiile oferite
– Iulia Burtea şi Viorel Zaicu, Editura All:
,,Chiar dacă s-a încheiat acum câteva zile, ca un festin delicios sau ca o întâlnire memorabilă, Gaudeamus 2014 se prelungeşte în fotografii, amintiri şi, de ce nu, bilanţuri. Topul preferinţelor cititorilor care ne-au călcat pragul poate fi uşor poziţionat sub umbrela „ALL inclusive”:
– Pe locul întâi cu coroniţă (de preferat, cu pălărie cu boruri) se situează ghidul femeii de nota 10 întocmit cu conştiinciozitate de Hedi Hoka.
– „A fost odată ca niciodată”, povestea primarului care trage cu ochiul pe sub uşă la picioarele senzualei sale secretare nu-şi putea avea locul decât în centrul interesului, dar nu pentru senzaţionalul ştirii, ci pentru farmecul şi delicateţea scriiturii.
– Cu „Pisicile războinice” lucrurile sunt mult mai simple. Fără drept de apel sau artificii critice, copiii vizitau „Pisicile” la stand şi le îmbrăţişau cu drag, nerăbdători să le ia acasă.
– „Busola plăcerii” ne face cunoştinţă cu modul de a gândi al… creierului nostru. Dacă uneori pare că suntem doar rezultatul unui epxeriment, de data aceasta avem ocazia să intrăm în laboratorul în care se iau deciziile.
– Psihiatrul Florin Tudose i-a „consultat” pe Băsescu, Iliescu şi candidaţii la prezidenţiale Victor Ponta si Klaus Iohannis, dar şi pe restul figurilor importante din peisajul politic românesc. Rezultatul este de domeniul… psihopoliticii.”

Recomandări Alexandra Florescu – PR Editura Nemira:
,,Ziua de sâmbătă a fost probabil cea mai plină de evenimente de la standul Nemira: la prânz s-a lansat mult-aşteptatul Almanah Anticipatia 2015, în prezenţa directorului de onoare, Alexandru Mironov şi a câtorva colaboratori. Apoi a avut loc un eveniment special pentru lansarea romanului fantasy Basmania. Răspântia gândurilor (cartea I), scris de Valentin Nicolau şi ilustrat de Tudor Popa. Actorii Coca Bloos şi Marius Manole au citit câteva fragmente, dupa care a urmat o lungă sesiune de autografe. Nicu Alifantis a lansat reeditarea volumului de poezie Scrisori nedesfăcute, avându-i ca invitaţi pe Clara Mărgineanu şi Valentin Nicolau.”

Recomandări Oana Purice –
Coordonator editorial Editura Univers:
Lansare de carte românească: Scriitori francezi la Bucureşti, Adina Diniţoiu. Editura Vremea. Vineri, 21 noiembrie 2014, ora 18. Invitaţi: Adina Diniţoiu, Silvia Colfescu, Carmen Muşat, Bogdan Ghiu, Svetlana Cârstean
Lansarea volumului Adinei Diniţoiu, Scriitori francezi la Bucureşti, a adus alături oameni la fel de vii şi de interesanţi ca şi cei pe care Adina i-a intervievat de-a lungul timpului şi care-şi regăsesc numele în cuprinsul cărţii publicate la Editura Vremea. Evenimentul a avut loc la standul Bursei de contacte şi a fost moderat de autoare însăşi, făcând din acesta nu o înşiruire de discursuri plicticoase, conduse după un desfăşurător bine stabilit, ci o discuţie relaxată şi productivă, cel puţin pentru cei din public. După introducerea scurtă a Adinei Diniţoiu, a luat cuvântul Silvia Colfescu, editoarea volumului, care a povestit contextul mai puţin convenţional în care i-a fost propusă cartea spre publicare (într-un dialog pe Facebook), precum şi preţuirea pe care i-o poartă tinerei autoare, intrate deja în „paradisul său personal”. Au urmat intervenţii din partea lui Carmen Muşat, a lui Bogdan Ghiu şi a Svetlanei Cârtean, fiecare vorbind deopotrivă despre reuşita Adinei Diniţoiu şi despre importanţa unui astfel de demers. Aducând împreună interviuri cu scriitori francezi care au vizitat România în ultimii ani, Adina a realizat un tablou-instantaneu al spaţiului literar francez contemporan.

Lansare audiobook: Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici, Mariana Marin (ilustraţii de Tudor Jebeleanu), Editura Casa Radio. Duminică, 23 noiembrie 2014, ora 14. Invitaţi: Ion Bogdan Lefter, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Romulus Bucur, Emil Buruiană, Luca Jebeleanu
Aducerea aminte a unui dintre reprezentanţii generaţiei 80 din literatura română a devenit o tradiţie a Târgului de Carte Gaudeamus, Ion Bogdan Lefter aflându-se, de fiecare dată, printre organizatorii unei astfel de întâlniri. Anul acesta, prilejul a fost constituit de lansarea unui volum audio cu versurile Marianei Marin înregistrate chiar de poetă şi însoţite de ilustraţiile lui Tudor Jebeleanu. Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici face parte din colecţia „Biblioteca de poezie românească“ coordonată de Editura Casa Radio. La evenimentul organizat la standul Radio România şi moderat de Daria Ghiu au participat colegi şi prieteni ai Marianei Marin: Ion Bogdan Lefter, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Romulus Bucur, Emil Buruiană şi Luca Jebeleanu – fiul lui Tudor Jebeleanu, care s-a ocupat de asamblarea materialului audio. Aproape fiecare dintre cei prezenţi au evocat imaginea Marianei Marin, povestind episoade, mai vesele sau mai triste, din trecutul lor comun. Ca de fiecare dată când numele poetei este implicat, intervenţiile au fost pline de admiraţie şi afecţiune, nelipsind nici umorul care să descreţească frunţile celor prezenţi, mulţi dintre ei prieteni sau rude ale poetei.

Lansare de carte străină: Sfârşit de poveste, Lydia Davis, traducere Veronica D. Niculescu. Editura Univers, Colecţia Globus. Sâmbătă, 22 noiembrie 2014, ora 14. Invitaţi: Veronica D. Niculescu, Florina Pîrjol, Dana Jenaru
Sfârşit de poveste, singurul roman al laureatei la Man Booker Prize din 2013, Lydia Davis, a fost lansat de Editura Univers sâmbătă, 22 noiembrie, în cadrul târgului de carte Gaudeamus. La eveniment au participa Veronica D. Niculescu – traducătoarea cărţii, Florina Pîrjol şi Dana Jenaru, trei personalităţi care reprezintă, într-o anumită măsură, toate identităţile pe care personajul central al romanului le îmbracă: scriitoare, traducătoare, profesoară şi iubită. Discuţia s-s concentrat atât în jurul volumului, cât şi în jurul figurii Lydiei Davis, fiind făcute trimiteri la caracterul autoficţional al textului, la posibile chei de receptare ale unui roman despre o iubire încheiată şi o carte în curs de redactare şi la asemănarea scriitoarei americane cu franţuzoaica Annie Ernaux. Ca şi romanul însuşi, intervenţiile au avut final deschis, lăsând libertatea fiecărui cititor de a-l recepta în maniera proprie.

Alte gânduri despre Gaudeamus

Daniela Şontică (scriitoare) – Impresii fugare de la Gaudeamus 2014:
,,Anul acesta, am fost la Gaudeamus în trei din cinci zile. Am trecut de multe ori prin marea de oameni care stătea pe treptele din faţa editurii Humanitas, unde cei mai cunoscuţi scriitori români contemporani vorbeau, dar nu am rămas la discursurile lor. Am simţit nevoia să fiu solidară cu alţi autori, m-am dus la lansări mai obişnuite, unde lumea nu aşteaptă să se înmulţească eventual pânile şi peştii. Şi am ajuns la editura Vinea, când doamna Lucreţia Ciobanu a lansat ediţia a doua a volumlui „Dialoguri pariziene”, prezent fiind şi Jean Louis Curriol, unul dintre subiecţii interviurilor (Bujor Nedelcovici n-a mai ajuns). Am cumpărat cartea, am luat autograf, dar cu adevărat m-am bucurat când am citit-o şi am aflat din ea că J.L. Curriol este un mare iubitor al literaturii române şi un traducător avizat din operele clasicilor noştri în franceză. Tot la standul editurii conduse de Nicolae Tzone am asistat la trimiterea pe orbită a două navete spaţiale: „Kamceatka. Time is honey” (poezie în română şi engleză – traducerea, Margento), o carte plină de umor şi lirism şmecher ambalat, scrisă de Felix Nicolau, care devine pe zi ce trece un critic tot mai important (mie îmi surâde şi romancierul). În tandem cu Felix a fost Dan Cârlea care, deşi domiciliază într-un rural spaţiu romantico-bucolic, ne-a prezentat „Urban”, cu câteva poeme inedite pe lângă cele din prima ediţie. Vorbitori – unul şi unul: Robert Şerban, Mihai Vieru, Ana Barton, public pe măsură – mai mult scriitori. Recitările pline de nerv ale actriţei Iulia Georgeta Popescu şi ale celor doi autori au dus la mai scurte sau mai lungi halte ale câtorva cititori – altfel aflaţi în vânzoleala specifică unui târg de carte. Concluzia: şi poezia face vâlvă, şi poezia uimeşte oamenii! Apoi, şugubeaţa, dar parcă şi trista goarnă a lui Paul Daian, s-a făcut auzită tot la Vinea, când autorul şi-a prezentat foarte pe scurt volumul de poeme „M-am privit ireversibil”. La Casa de Editută Max Blecher au venit pe lume „Fluvii de asfalt”, de la Ligia Pârvulescu (prezentată de Claudiu Komartin, Daniela Luca şi Felix Nicolau) şi poeme lui Mihai Vieru, „Ieri Park” (lui Miki i-am ratat lansarea aşteptând în altă parte…) S-au mai ivit în puzderia de cărţi şi „Poemele cu ochelari” ale lui Daniel D. Marin, la Tracus Arte, şi „Machina” lui Călin Drzelea, apărută la editura Singur. Pe ultima am şi citit-o pentru că, recunosc, am o slăbiciune la cărţile frumos făcute, iar aceasta te vrăjeşte prin inserţia de pagini manuscris, desene şi alte giumbuşlucuri: fotografii metaforă, bilete de călătorie cu date şi destinaţii fantomatice. Un poet pe care îl descopăr interesant şi ca prozator. Ana Barton este o jurnalistă pe care o ştiu de mult, dar pierdusem legătura cu ea de ani buni, iar acum este în vogă prin povestirile sale uneori feministe, alteori melancolice, amintind de lumea pierdută a copilăriei sau a inocenţei în general. Am fost la naşterea „Mamiferului” său la Herg benet, „naştere” zic, aşa spune şi autoarea. A fost lume multă, mai ales oameni din comunitatea virtuală şi cartea s-a vândut bine – nu ştiu câte exemplare au fost aduse la eveniment, dar se dăduseră toate la un momnet dat. Tot aşa rămăsese şi Ştefan Mitroi fără „Guantanamo” (Rao), noul său roman despre care au vorbit Dinu Săraru, Lucian Avramescu şi Clara Mărgineanu. Am auzit chiar o doamnă că ea le luase pe ultimele 50! Pentru toţi colegii de birou, zicea. Unde lucrează unii oameni, oare?! Am ratat, desigur, multe lansări la care aş fi vrut să merg, nu mi-am luat decât puţine cărţi pentru că fac cumva şi intru în criză financiară taman înainte de târgurile de carte. Cam asta a fost, dincolo de faptul că: m-am pozat cu diverşi amici, am căscat gura, am, cunoscut oameni noi şi interesanţi, am înghiţit în sec, am băut cafea la bar ca toată lumea… Dacă mă întrebaţi ce regret vă spun clar: că n-a venit Ludmila Uliţkaia, dacă tot a fost o ediţie rusofilă a târgului.”

Prof. Constanţa-Valentina Mihăilă:
,,La târgul Gaudeamus mă simt ca pe Internet: navighez, navighez până acostez…la un stand, la o carte, la o prezentare, după cât mi-e de sete. Şi acolo…”sapă, frate, sapă, sapă/Până când vei da de apă”. Şi de această dată m-a mirat plăcut prospeţimea atât a organizatorilor, cât şi a călătorilor printre cărţi, chiar la ceas târziu, la spartul târgului. Tineret mult cu sete de carte, ceea ce înseamnă că se citeşte, chiar dacă şcolile reclamă contrariul (oare se caută altceva decât ce se recomandă de la catedră?) şi tind să înlocuiască textul tipărit cu acela de pe ecranul calculatorului (vezi manualele digitale) şi chiar dacă vânzătorii de carte se lamentează despre scăderea cifrei de afaceri. Să ne bucurăm la Gaudeamus, dar cum să mă bucur când tocmai murise Bogdan şi mă chinuiam în dialog cu mine să-l descifrez şi să-l accept dincolo? Din eterul Internetului mi-a venit chemarea pe email de la Vasile Andru la lansarea cărţii „Terapia Destinului”, la Editura Herald. În rândurile ei m-am apropiat de bucurie şi de sensul ei spiritual. Şi, mărturisesc, m-am simţit mai ancorată şi ceva mai definită de simbolistica râvnitorului.”

Aigerim Fazylova – Traducător, interpret, cercetător Centrul de Studii Est-Europene, Varşovia:
,,În timpul programului meu de traducere am vizitat cel mai important eveniment internaţional cultural de tip expoziţional, Târgul Internaţional GAUDEAMUS – 2014, care a fost semnificativ pentru munca mea ca un traducător. În comparaţie cu târgurile care le-am vizitat în Kazahstan, de exemplu Târgul Internaţional de Carte şi Tipărire “Along the Great Silk Road” şi altele regionale, Gaudeamus e cel mai cuprinzător, pentru că include expozanţi şi vizitatori din străinătate, oferind cadrul ideal de întâlnire între personalităţile străine invitate la Târg şi public, dar şi între specialiştii din industria cărţii, autori, editori, traducători, ilustratori de carte, agenţi şi critici literari. Pentru mine a fost decisiv să-l vizitez – un pod pentru viitoare colaborari de succes, unde m-am întâlnit cu autorul meu, Dan Lungu şi am discutat despre traducerea cărţii sale. A fost o şansă excelentă şi un reper pentru mine de a face contact cu autori români contemporani celebri, specialişti şi demnitari oficiali, anume cu Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în România Domnul Marek Szczygieł, cu şeful de Catedră de Limbi şi Literaturi Slave de la Universitatea din Bucureşti Dr.Constantin Geambaşu, cu traducătorul profesionist, Prof. univ. Antoaneta Olteanu (Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine de la Universitatea din Bucureşti), cu criticul, istoricul literar, stilisticianul, Prof. univ. Eugen Negrici, care mi-au recomandat informaţii valoroase despre traducere, despre dicţionare pentru traducători si fiecare ediţie a acestora. Ca rezultat, am început să colaborăm cu frecvenţă acum şi sper că veţi vedea rezultatul acestei cooperări de succes sub formă unor traduceri de calitate.”

În loc de concluzii

Gaudeamus, locul în care se întâlnesc poveşti
,,De 15 ani merg la Gaudeamus…
L-am văzut crescând, întâi cu ochii reporterului, apoi cu cei ai realizatorului de emisiuni, apoi cu ochii responsabilului de comunicare pentru Radio România Cultural iar acum, direct implicată în organizarea şi promovarea târgului, încerc să îl văd cu toate aceste perechi de ochi adunate… Îmi place să spun despre Gaudeamus că este un Făt Frumos al lumii cărţilor. El creşte de la an la an, ajungând acum să fie unul dintre primele zece târguri din Europa. Inutil să spunem că este reperul vieţii editoriale din România. Gaudeamus în cifre a fost impresionant şi anul acesta, dar poate că experienţa personală este mai interesantă de dezvăluit aici. Miercuri dimineaţă, 19 noiembrie. Fac prima tură de târg. Regăsesc standurile editurilor cunoscute cam în aceleaşi locuri. Lumea zâmbeşte, ne regăsim ca o familie în fiecare an. Da, nu este o exagerare! În fiecare an, la sfârşit de noiembrie, editori, scriitori, jurnalişti, expozanţi, cu toţii luăm o pauză din lumea noastră şi ne mutăm în cea a poveştilor. Poveşti care la Gaudeamus se intersectează. Tot miercuri le-am întâlnit eu pe cele două care mi-au rămas în amintire pe tot parcursul ediţiei. “Pas cu pas”, spre seară, târgul a devenit la propriu neîncăpător pentru preşedintele ales, căruia mii de persoane au dorit să îi afle povestea. Cu siguranţă dacă acea răsturnare de situaţie legată de votul din diaspora nu ar fi avut loc, cartea ar fi rămas în rafturi ca multe altele…Dar iată că a avut norocul ei şi a ajuns să-şi spună povestea.. O poveste care pentru mine s-a intersectat întâmplător, în aceeaşi seară cu o alta. La standul editurii Humanitas, îmi cade în mână întâmplător o carte al cărei titlu îmi atrage atenţia: Cireşe Amare. Autoarea: Liliana Nechita. Nume complet necunoscut mie, şi era şi firesc. Această femeie este doar una dintre milioanele de femei plecate la muncă în străinătate, dislocate forţat, obligate să îşi lase acasă copiii din cauza sărăciei. O femeie care povesteşte cum a votat de fiecare dată şi cu câtă speranţă a ascultat vorbele preşedintelui Băsescu atunci când el s-a adresat diasporei. Povestea ei, cu talent spusă, explică ceea ce a fost inexplicabil pentru un foarte tânăr politician român: de unde au răsărit milioanele de români care au votat la turul doi. Pentru că sloganul târgului a fost “Citeşte şi povesteşte”, mi-am imaginat tot timpul că povestea lui Klaus Iohannis şi cea a Lilianei Nechita s-au întâlnit şi şi-au zâmbit… Să mă ierte celelalte mii de poveşti ale târgului ca nu am loc aici să le spun şi pe ele. Le port cu mine însă, ca în fiecare an.”
Anamaria Spătaru (realizator Radio România)

George MOTROC

522

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.